Alegerile alimentare pe care le face un om pe tot parcursul vieții au la bază procesul prin care acesta învață, din copilărie, să asocieze plăcerea de a mânca cu alimentele sănătoase. Și dacă plăcerea de a mânca începe din primul an de viață, asocierea plăcerii cu alimentele sănătoase se întâmplă mai mult între 1-5 ani, când copilul înțelege că are o voință proprie.
Comportamentul alimentar sănătos are baza în PRIMII ANI de viață, NU DOAR în perioada 6-12 luni de viață.
Dincolo de cum / ce / cât / în ce context / de cine și de ce este înconjurat un sugar când îi oferi alimente, e importantă înțelegerea tuturor influențelor care modelează preferințele alimentare. Elementul esențial este înțelegerea faptului că nu este suficient doar să ajutăm copilul să identifice ce alimente sunt sănătoase și să-l încurajăm să mănânce. Trebuie să luăm în considerare toți factorii importanți care determină alegerile alimentare: factorii sociali, psihologici și culturali. Acestea pot avea, în egală măsură, un rol extrem de important pentru sănătatea copilului pentru tot restul vieții sale.
Iar unul dintre cei mai importanți factori este PLĂCEREA DE A MÂNCA. Aceasta poate fi observată (sau nu) și la 6 luni, și la 9 luni. Dar e bine să știi că la vârsta de 1 an și 2 ani plăcerea este fundamentală în alegerea alimentelor sănătoase.
Copilul învață să mănânce cu plăcere mâncare sănătoasă prin experiențele sale de alimentație precoce. Adică, prin expunerea la gusturi variate, consistențe diferite și la arome diverse. Dar mai ales, acest lucru se întâmplă din experiența pozitivă de a mânca într-o atmosferă plăcută cu familia și prietenii.
Transformarea momentului mesei într-un câmp de luptă nu va sta la baza unei relații bune cu alimentele, chiar dacă lupta este pentru o viață sănătoasă.
De aceea, în strategiile de alimentație sănătoasă combinațiile dintre alimente, consistența aleasă, ordinea alimentelor, restricțiile alimentare au aceeași importanță ca dezvoltarea plăcerii de a mânca. Asocierea alimentelor sănătoase cu plăcerea de a mânca în primii ani poate influența pozitiv preferințele alimentare, care sunt apoi păstrate în mod consecvent până la adolescență și viața adultă. Prin urmare, a ști ce să faci de la început este crucial ca să poți profita la maximum de această fereastră a gusturilor, care se deschide larg în primul an de viață.
Da, începutul alimentației solide este la 6 luni, DAR la vârsta de un an, un an și jumătate, când copilul tău înțelege că are voință proprie și o poate exercita, e foarte important să nu te lași prins în toate suișurile și coborâșurile emoționale pe care le trăiește copilul tău. Pentru că (și aici, sigur, părinții cu copii mai mari de un an îmi dau dreptate), după un an copiii înțeleg foarte repede că mâncarea este una din puținele căi de control pe care o au. Poți să ai toate cunoștințele despre compoziția alimentelor sănătoase și în același timp să te confrunți cu un obstacol care nu are nicio legătură cu felul în care propui alimentele. Obstacolul ține, în mod cert, de înțelegerea comportamentului copilului la această vârstă, mai ales când el poate nu are întotdeauna dorința de a accepta alimente esențiale pentru sănătatea lui.
Bineînțeles că nu există rețete universale care te pot ajuta să hrănești sănătos un copil. Dar există mai multe CĂI pe care le poți accesa și din care poți alege ce se va potrivi copilului tău.
1. Expunerea repetată
Un copil poate învăța să îi placă alimentele sănătoase, cum ar fi legumele, dacă i se oferă în mod repetat. Merită să oferi un anumit aliment de până la 10 ori, cu temperaturi diferite, în diverse combinații. Important e, ca părinte, să nu renunți să propui. Și poate, oricât vei încerca și te vei strădui, vor fi alimente sănătoase pe care nu le va accepta niciodată. Cu siguranță există alimentele pe care tu nu le accepți. Cu toate acestea, ai avut o viață frumoasă până acum, chiar dacă nu mănânci niciodată o anumită legumă. Dacă la cinci ani copilul tău acceptă 6-7 legume cu plăcere, este minunat. Chiar nu este absolut necesar, pentru o viață sănătoasă, să le accepte pe toate.
2. Încercarea texturilor diferite
Copiii mici pot face față mâncărurilor în bucăți mai devreme decât cred majoritatea părinților și preferă să-și facă propriile alegeri. Unii copii sunt real mulțumiți cu piureuri pe care le acceptă cu deosebită plăcere. A te bloca în autodiversificare sau a te încăpățâna să oferi doar supe creme, te pot împiedica să descoperi consistența potrivită pe care o acceptă copilul tău. La vârsta de opt luni, un copil se poate descurca cu o varietate de texturi, dar el nu va afla acest lucru decât dacă îi propui. Frica de înecare cu alimente este firească. O măsură simplă este propunerea bucăților cu foarte multă răbdare față de bebelușul tău. Această tehnică îl va ajuta foarte mult să învețe să mestece. De asemenea, e foarte important să poată sta singur și stabil în șezut (sunt copii care nu au această achiziție fix la șase luni, dar sigur un copil sănătos o are la opt luni).
3. Clarificarea restricțiilor alimentare
Clarificați, cu argumente bazate pe dovezi științifice, restricțiile (care sunt extrem de puține) din alimentația sugarilor și apoi a copiilor după vârsta de 1 an. Acest lucru le va permite copiilor să descopere o varietate de gusturi și texturi.
4. Încurajarea de a mânca cu toate simțurile
Acest lucru este extrem de important pentru relația cu alimentele. Poate vei greși pe drumul acesta al alimentației corecte, dar dacă știi ce greșeli ai putea face, poate reușești să faci cât mai puține.
Așadar, care sunt CAPCANELE în care poți cădea?
1. Supraalimentarea
Ea poate începe foarte devreme, din păcate. Și poate apărea dacă nu reușești să identifici semnele care îți dau de știre că bebelușul a mâncat suficient. Identificarea propriilor semne de sațietate se face precoce, dar uneori cu ajutorul părinților. Forțarea sau A PROPUNE INSISTENT alimente (cum spun la curs), doar pentru că știm care sunt cantitățile de alimente pentru grupa lui de vârsta, din păcate, interferează puternic cu senzația de sațietate. Vorbesc des despre cât de important este să ne respectăm copiii, dacă vrem să ne respecte. Acest lucru se aplică și refuzului alimentar, când copilul spune că s-a săturat, chiar dacă ai impresia, ca părinte, că s-a hrănit doar cu aerul din farfurie. E important să înțelegi acest lucru. E singura cale să înțeleagă și copilul când s-a săturat. Un copil sănătos, căruia i se propun alimente sănătoase, cu siguranța va accepta atâtea alimente câte va avea nevoie să crească sănătos.
2. Acceptarea succeselor pe termen scurt
După vârsta de un an, refuzul alimentar face parte din dezvoltarea copilului. Iar succesul pe termen scurt este să oferi alimente nesănătoase, pentru că doar pe acestea le acceptă. Sau să oferi alimente în condiții nesănătoase, cum ar fi în fața televizorului sau alergând prin casă cu o lingură de supă care va fi prinsă din zbor.
3. Centrarea pe alimentele interzise
Tot după vârsta de un an, copilul observă mult mai bine ce mănâncă ceilalți membri ai familiei și își dorește să facă parte din familie. Cei care ați parcurs deja cursul, vă amintiți, cu siguranță, de exercițiul în care reflectăm puțin la relația noastră, a adulților cu alimentele. Suntem un model pentru ei? Și aici mă refer la toate ocaziile în care mâncăm, inclusiv la petreceri și de sărbători. În felul acesta se poate învăța că alimentele sănătoase fac și ele parte din sărbătoare. Nu cred că se va supăra nimeni dacă la o petrecere la care contribuie fiecare cu mâncare, aduci un coș cu fructe. Ai observat că nu am spus ce să NU aduci. Merită să îți faci acest obicei și în relația proprie cu alimentele, din care copilul sigur va învăța. Decât să ai o listă lungă cu alimente pe care să evitați să le consumați în familie, e mai de folos să investești timp și energie să le evaluezi pe cele sănătoase.
Comportamentul alimentar sănătos SE ÎNVAȚĂ.
Responsabilitatea de părinte este să oferi oportunități de învățare. Învățarea cere timp și, ca orice formă de educație, cere multă răbdare din partea celui care educă. Un copil de șase luni care mănâncă un lichid dulce, alb, la temperatura corpului, are nevoie de mult timp, până la 5 ani uneori, să învețe să îi placă legumele, de exemplu, care par de pe o cu totul altă planetă decât cea a laptelui.
Să facem o comparație cu limbajul. De câte ori ai repetat “te rog” sau “mulțumesc” până le-ai auzit spuse conștient în relație cu sensul corect al acestor cuvinte? Cam la fel învățăm și să mâncăm legume.
O cale de a construi o relație sănătoasă cu alimentele este să permiți copilului din primii ani de viață să participe la prepararea mâncării și la aranjarea mesei. Poate merită să sacrifici puțin curățenia din bucătărie pentru asta.
Dacă privești alimentația sănătoasă a copilului ca o cursă, diversificarea este startul și este foarte important.
Dar ajungem câștigători la final, deopotrivă copil, părinte, medic, dacă parcurgem tot drumul până la 5 ani, când copilul își face propriile alegeri sănătoase.
Având în minte ce e sănătos să facem fiecare, în fiecare etapă, ne vom putea opri periodic pe drum să ne alimentăm cu resurse:
- Resurse din informații, care le poate oferi medicul;
- Resurse din disponibilitatea de părinte, care înțelege că are în fața un copil cu o voință proprie;
- Resurse din curiozitatea de copil, care vrea să cunoască lumea, inclusiv pe cea a alimentelor.