Dedicată să-mi ajut pacienții să se însănătoșească și să se dezvolte vă propun azi să ne gândim la experiența contemporană a bătrâneții și a morții, ca argument pentru schimbare.
Recitesc la scurt timp după prima lectură “Privind soarele în față” de Irvin Yalom, am găsit atât de multe resurse aici și simt că nu le-am epuizat pentru că mă zbat zilnic să găsesc ce poate amorsa schimbarea în bine a individului sau a grupului. Am auzit de atâtea ori “mai bine mor decât să mă las de fumat” încât am alăturat preocupării de restabilire a sănătății pacienților mei și înțelegerea faptului că unii au alte priorități decât supraviețuirea cu orice preț și să încerc să îi ajut să realizeze ceea ce este important pentru ei cu resursele lor de voință.
Medicina are mai multe mijloace decât oricând de a ne ajuta să ducem un trai mai îndelungat, de noi depinde să găsim propriile căi pentru o viață completă, fericită și plină de sens. Ne trebuie doar disciplina de a acționa și experiența revelatoare care să amorseze schimbarea.
Felul în care insuficiența de organe, slăbiciunea, demența, cancerele duc la suferință ce face viața un chin pune însă în fața ochilor celor dragi (care asistă neputincioși) posibilitatea de a avea un alt sfârșit, de a face tot ce depinde de ei să aibă alt destin, de a face schimbarea, de a nu repeta greșelile, de a ne croi o viață pe care să o iubim.
Ar putea gândul la felul în care vom îmbătrâni să ne ducă la schimbarea ce ne poate ajuta, cum zic eu pacienților mei, SĂ ÎMBĂTRÂNIM FRUMOS, fizic, psihic și social?
Știu că se poate, am pacienți care au acumulat un munte de regrete pe parcursul vieții care au determinat o schimbare majoră în viața lor. Putem să încercăm să nu fie prea târziu? Putem încerca să obținem de acum bucuria și calitatea vieții?
Sunt factori cauzatori sau favorizanți de boala pe care nu îi putem controla, dar avem individual destule resurse care să ne ajute să fim bine: o alimentație sănătoasă, renunțarea la fumat, activitatea fizică regulată, un somn de calitate depind atât de mult de noi.
Nu trebuie decât să ieșim din zona de confort și să evaluăm onest care este contribuția proprie nu în lupta cu moartea, ci în apărarea propriei sănătăți, în viața de zi cu zi.
E clar că se prefigurează treptat cadrul legal în care alegem uneori cum murim (de exemplu decizia recentă din parlamentul Franței conform căreia pacienții vor putea solicita “sedare profundă și continuă, modificarea conștiintei până la moarte”), până atunci însă avem însă pe foarte multe planuri dreptul de a decide cum trăim.
Poate va trebui într-o zi să ne confruntăm cu problemele fizice, etice, emoționale și existențiale ale unei boli grave, dar acum mulți dintre noi avem șansa de a decide să trăim sănătos și, mai mult, chiar știm ce trebuie să schimbăm. E suficient să vă acordați câteva minute să vă răspundeți: “Cum am putea să trăim fără a acumula noi regrete? Ce trebuie să schimbăm în viața noastră? Motivația? SĂ ÎMBĂTRÂNIM FRUMOS!
BMJ 2014; 349: g7779
BMJ 2010; 341: c4860
BMJ 2016; 352: i576
Foto: Lukas Budimaier
