Grija de noi înșine, fizic, psihic și social, ține cât toată viața noastră.
Fiecare dintre noi are ceva de îmbunătățit. Pentru asta avem nevoie de obiceiuri bune pe care le păstrăm cu consecvență. Fie că e vorba de salata pe care o mâncăm seara la cină, de jumătatea de oră de alergat în zori de zi, de cafeaua cu un prieten, toate acestea contribuie la starea noastră de bine pe termen lung.
Obiceiurile se construiesc lent și e bine să le alegem să fie doar puțin mai grele decât putem noi să le practicăm cu ușurință în fiecare zi.
Dacă ne trezim într-o zi că vrem să schimbăm cu totul felul în care trăim, chiar dacă e în bine și chiar dacă reușim câteva zile, s-ar putea să ne fie greu să susținem ritmul.
Pentru asta e bine să parcurgem drumul lent, dar constant. Să nu ardem etape. Să evoluăm în fiecare zi. În acest fel vom reuși să păstrăm schimbările bune.
Cât de lent? Fiecare va trebui să regleze pentru el însuși. E greu să găsim soluții universale pentru toți oamenii. Programul de prevenție este unic pentru fiecare și ni-l concepem după nevoile proprii. Ne ajută să începem cu 2-3 obiceiuri, să le menținem și apoi să trecem la următoarele schimbări. Să evoluăm de la o etapă la alta.
Orice schimbare de comportament presupune efort și autocontrol. Dar controlul nostru este finit. Sunt zile mai solicitante în care viața stoarce din noi toate resursele. Sunt zile în care abia ne conținem caruselul de emoții din orele anterioare. Sunt zile în care ritmul nu ne permite să ne oferim clipe de plăcere, de relaxare, de bucurie. Va fi foarte ușor atunci să accesăm ceea ce creierul nostru știe că ne place instant. Doar că uneori alegem ceva ce poate îngrășa, e imoral sau ne consumă și mai mult timpul și energia.
Bolile cronice au în comun mecanisme comune prin care se produc. De aceea oamenii ajung să sufere de mai multe boli cronice concomitent, pentru că aceste boli au factori de risc comuni. Unii oameni suferă concomitent de hipertensiune, diabet de tip 2, obezitate și niveluri ridicate de colesterol. Acest lucru înseamnă că anumite schimbări ale stilului de viață pot ameliora și preveni atât anumite boli cardiovasculare și diabetul zaharat de tip 2, cât și anumite forme de cancer.
Exemple de mecanisme comune prin care se produc bolile cronice sunt:
- inflamația cronică
- stresul cronic
- tulburările cronice de somn
- stresul oxidativ
- alterarea microbiomului
Toate aceste mecanisme pot fi ameliorate prin practicarea regulată a sportului, de exemplu.
Nu există un exercițiu anume care previne infarctul și altul care previne cancerul de colon. Ce e important este să alegem forme de mișcare care ne plac și să nu renunțăm la ele. Sau să ne placă ceva conectat cu exercițiile pe care le facem.
Nu sugerez neapărat să mâncăm un ecler pe banda de alergat (că poate asta ne place). Dar poate putem să ne uităm la un serial pe care ne-am simți vinovați să-l urmărim acasă lăsând deoparte alte sarcini pe care trebuie să le îndeplinim zilnic.
O alimentație bogată în fructe și legume previne sau împiedică evoluția multor boli cronice pentru că ameliorează multe din mecanismele implicate în apariția acestor boli.
Dar pentru a avea în alimentație multe fructe și legume de sezon presupune să ne organizăm înaintea unei săptămâni încărcate în care facem totul pe fugă. Și dacă tot ce facem în timpul acelei săptămâni ne seacă de energie, sunt mari șanse să sfârșim mâncând un produs de patiserie găsit la îndemână în goana noastră. Creierul nostru știe că după ce-l mâncăm obținem rapid energia necesară să încheiem bine ziua.
Să avem la noi o cutie cu fructe și una cu o salată presupune efort, anticipare, consecvență. Iar rezultatele bune nu se văd pe loc și poate chiar nu le vedem niciodată. Faptul că ne păstrăm energia, avem articulații flexibile și nedureroase, avem scopuri și o inimă care ne ajută să le îndeplinim, nu le simțim ca un câștig spectaculos decât atunci când le pierdem și le recâștigăm cu efort.
Întâlnesc la cabinet pacienți care au atât de multă viață în ei de trăit, dar nu-i mai lasă inima și articulațiile să și-o trăiască deplin. Știm cu toții ce e bine și ce e rău pentru sănătatea noastră. Nu informațiile ne lipsesc. Chiar dacă există dovezi legate de obiceiurile sănătoase care ne pot ajuta să ne trăim viața pe care ne-o dorim, efortul de a le include în viața noastră de zi cu zi rămâne tot responsabilitatea noastră.
Dintre dovezile cele mai puternice în legătură cu stilul de viață care ne poate ajuta vin dintr-un proiect complex numit Investigația Prospectivă Europeană privind Cancerul și Nutriția (EPIC-Europa). Acesta e o colaborare pe termen lung și la scară largă care studiază diferite populații din țări din Europa pentru a investiga relațiile dintre dietă, nutriție, stil de viață și factorii de mediu, precum și incidența cancerului și a altor boli cronice. Este unul dintre cele mai mari studii de cohortă din lume, cu peste o jumătate de milion de participanți recrutați în 10 țări din Europa de Vest. EPIC-Europa a fost lansat în anii 1990 și există de mai bine de 30 de ani.
Au fost analizate rezultatele studiului EPIC privind relația dintre expunerile legate de dietă și incidența sau mortalitatea cauzată de cele mai frecvente patru tipuri de cancer în populația europeană: cancerul colorectal, mamar, pulmonar și de prostată.
- Consumul de fructe și legume a avut un efect protector împotriva cancerului colorectal, mamar și pulmonar, în timp ce doar fructele au avut un efect protector împotriva cancerului de prostată.
- Un consum mai mare de pește și un consum mai mic de carne roșie și procesată au fost asociate cu un risc mai mic de cancer colorectal; iar un consum mai mare de pește gras a avut un risc mai mic de cancer mamar.
- S-a constatat că aportul de calciu și iaurt protejează împotriva cancerului colorectal și de prostată.
- Consumul de alcool a crescut riscul de cancer colorectal și mamar.
- Aderarea la dieta mediteraneană a apărut ca un factor protector pentru cancerul colorectal și mamar.
Rezultatele studiului EPIC sunt în concordanță cu cele mai recente dovezi de la autoritățile de top în domeniul prevenirii cancerului și ajută la fundamentarea politicilor și strategiilor publice de prevenție.
Și dacă ar fi să alegem azi ceva dintre toate acestea, propun să ne uităm la cifre și să le transformăm în obiceiuri:
- 30 minute exerciții fizice moderate zilnic
- Evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool
- Menținerea greutății într-un interval sănătos pentru înălțimea noastră
- O alimentație bogată în fructe, legume, cereale, cu un consum scăzut de carne
Toate aceste obiceiuri duc la diminuarea riscului de a dezvolta o boală cronică, scăderea riscului de diabet de tip 2, a riscului de infarct, a riscului de accident vascular cerebral și a riscului de a dezvolta o formă de cancer.
Nu avem nevoie de transformări radicale care ne epuizează după câteva săptămâni. Avem nevoie de schimbări simple pe care le putem susține zi de zi și de o trecere lină de la o etapă la alta, prin adăugarea treptată a câte unui obicei bun.
Alegerile noastre zilnice influențează subtil felul în care ne vor trece anii. Iar consecvența cu care păstrăm obiceiurile bune e unul din factorii care ne pot ajuta să trăim viața pe care ne-o dorim.
Corpul uman are o capacitate uimitoare de a regenera și niciodată nu e prea târziu să avem grijă de noi. Să facem asta înainte de a fi nevoiți să ne tratăm pentru că e mult mai greu să vindeci o boală decât să o previi. Trebuie doar să punem în practică ceea ce știm deja.
Ilustrația îi aparține lui Davide Bonazzi.
